Propunerea președintelui rus Vladimir Putin privind o încetare a focului în schimbul cedării teritoriilor din estul Ucrainei a fost respinsă atât de oficialii ucraineni, cât și de liderii din Ucraina și Europa, relatează Wall Street Journal (WSJ), citând surse diplomatice occidentale.
În locul ofertei Kremlinului, reprezentanții din Ucraina și Europa. Ucrainei au prezentat o contraofertă oficialilor americani,înainte de întrevederea programată între Donald Trump și Vladimir Putin, care urmează să aibă loc pe 15 august, în Alaska.
Doi oficiali europeni familiarizați cu discuțiile au declarat că planul Moscovei, transmis în cadrul unor consultări desfășurate în Regatul Unit, prevede încetarea ostilităților în schimbul cedării de către Ucraina a unor zone din regiunea Donețk aflate încă sub controlul său. Propunerea a fost respinsă de partea ucraineană și de aliații săi europeni.
Reacția a venit din partea Regatului Unit, Germaniei, Franței și Ucrainei, care au respins ideea ca o soluție de pace să includă transferuri unilaterale de teritoriu. Întâlnirea dintre Putin și emisarul american Steven Witkoff, desfășurată recent la Moscova, a fost urmată de decizia lui Trump de a amâna impunerea unor sancțiuni suplimentare și de a accepta organizarea unui summit cu Putin, programat pentru 15 august, în Alaska.
Contraoferta europeană
Surse europene citate de WSJ au precizat că Uniunea Europeană urmărește stabilirea unei poziții comune cu Ucraina, subliniind că orice eventuală negociere de pace cu Rusia trebuie să includă participarea UE și să respecte suveranitatea Kievului. În același timp, mai multe capitale europene și-au exprimat îngrijorarea că discuțiile dintre Trump și Putin ar putea conduce la un acord impus Ucrainei, fără o consultare prealabilă.
Contraoferta europeană, elaborată în coordonare cu Ucraina, stipulează că orice discuție privind statutul teritoriilor ocupate trebuie să fie precedată de o încetare completă a focului. De asemenea, orice eventual schimb de teritorii ar trebui să se bazeze pe reciprocitate – dacă Ucraina se retrage dintr-o regiune, Rusia ar trebui să facă același lucru în altă zonă.
Documentul include și o clauză referitoare la garanțiile de securitate pentru Ucraina, precum și la posibilitatea aderării la NATO. Potrivit surselor diplomatice, se discută și despre o eventuală renunțare a Moscovei la cererile anterioare privind demilitarizarea Ucrainei și schimbarea conducerii de la Kiev.
În forma discutată, Kremlinul ar fi propus preluarea a aproximativ o treime din teritoriul controlat de Ucraina în regiunea Donețk și înghețarea liniei frontului în alte zone, inclusiv în regiunile Zaporijjea și Herson.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins public termenii propuși, calificându-i drept inacceptabili, și a reiterat că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu. Lideri europeni au exprimat, la rândul lor, rezerve cu privire la eficiența oricărui acord încheiat între Trump și Putin fără participarea Uniunii Europene.
Diplomați occidentali subliniază că, în pofida celor peste doi ani de război, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei și a suferit pierderi militare semnificative. Analiști militari se arată sceptici că armata rusă ar avea capacitatea de a cuceri orașele fortificate Sloviansk și Kramatorsk în viitorul apropiat.
În momentul în care a devenit clar că planul Kremlinului presupune retragerea unilaterală a forțelor ucrainene din Donețk, în schimbul unui armistițiu, Kievul și capitalele europene l-au considerat inechitabil și favorabil exclusiv intereselor Rusiei.
Anterior, presa americană relatase că Donald Trump intenționează să își folosească „influența personală” pentru a intermedia un acord de pace și că este de părere că poziția dură a Rusiei poate fi flexibilizată printr-o întâlnire directă cu Vladimir Putin. Trump a sugerat, de asemenea, că o eventuală înțelegere ar putea presupune „un anumit schimb de teritorii” între Rusia și Ucraina, în beneficiul ambelor părți.
New York Times a relatat la rândul său, citând doi oficiali europeni, că liderii UE se tem tot mai mult că administrația Trump ar putea accepta o formulă de compromis care să răspundă intereselor Moscovei, cu costul suveranității Ucrainei.
Scepticismul european persistă
Un oficial UE a declarat că propunerea discutată cu Wikoff este, în realitate, „mult mai defavorabilă Ucrainei decât a lăsat Trump să se înțeleagă”, iar altul a subliniat că aceasta „oferă totul lui Putin, fără ca Rusia să facă vreo concesie reală”.
În paralel, Zelenski a avut, pe parcursul zilei de 9 august, o serie de convorbiri telefonice cu lideri europeni – inclusiv din Franța, Regatul Unit, Spania, Finlanda, Danemarca și Estonia – în încercarea de a consolida un front comun în fața presiunilor diplomatice.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a scris pe platforma X că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni” și că „Europa va face parte din soluție, pentru că este vorba de securitatea sa”.
Un alt oficial european de rang înalt a avertizat că un eventual acord între SUA și Rusia, parafat fără implicarea UE, nu va avea legitimitate pe continent.
Pe fondul tensiunilor diplomatice, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a afirmat pe Telegram că anumite țări europene încearcă să „saboteze” întâlnirea Trump-Putin din Alaska, acuzând Occidentul de „provocări și dezinformare”.
Până în prezent, Kievul și Moscova au purtat trei runde de negocieri, toate încheiate fără un acord. Rusia continuă să ceară public ca Ucraina să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și să-și retragă trupele din cele patru regiuni revendicate de Moscova. Aceste cerințe ar presupune, practic, ca orașe mari aflate încă sub control ucrainean să fie cedate Rusiei fără luptă.
